Tratat de teoria generala a dreptului. Editia a IV-a, revazuta si adaugita

Autor:

Prof. univ. dr. Ion Craiovan este licențiat in drept, licențiat in filosofie și doctor in drept al Universitații din București. A desfașurat activitați in cadrul mai multor universitați, ocupand de-a lungul timpului funcțiile didactice de șef de catedra, decan, rector. In prezent este președintele Asociației Romane de Filosofie a Dreptului (ARFD), cercetator științific onorific in cadrul Institutului de Cercetari Juridice „Acad. Andrei Radulescu” al Academiei Romane și director al „Institutului Internațional pentru Drepturile Omului” (IIDO) din cadrul Universitații Creștine „Dimitrie Cantemir”, București. In anul 2018 a fost primit ca membru in cadrul Academiei Europei (A.E.). Este primul jurist roman care accede in acest prestigios corp academic, inființat in anul 1988 (foto/secvența – festivitatea de primire a noilor membri, Barcelona, primul din stanga, Sierd Cloetingh, Președintele A.E., ultimul din dreapta, Ion Craiovan, Romania, 28.11.2018).

A publicat peste 20 de carți, printre care: „Finalitațile dreptului” (1995), „Doctrina juridica” (1999), „Metodologie juridica” (2005, Premiul „Mircea Manolescu” al Uniunii Juriștilor), „Prin labirintul juridic” (2009, Premiul „Simion Barnuțiu” al Academiei Romane), „Tratat de teoria generala a dreptului” (3 ediții – 2007, 2009, 2015). Pentru activitatea didactica desfașurata a fost distins cu ordinul „Meritul pentru invațamant” in grad de Cavaler (2004). Primește titlul de doctor honoris causa (2016). In calitate de membru al Asociației Internaționale de Filosofie a Dreptului și Filosofie Sociala (IVR) a participat, in perioada 1993-2019, la 16 congrese mondiale, a prezentat comunicari și a publicat cronici despre aceste evenimente științifice internaționale in revistele de profil din Romania.

Ediția actuala a Tratatului de teorie generala a dreptului reține atat problematica tradiționala, „straturile arheologice” ale cunoașterii juridice, in absența carora spiritul dreptului nu poate fi ințeles, cat și abordarile de filosofie a dreptului, dezvoltate și in alte lucrari, in masura in care acestea vadesc o dimensiune constitutiva a viziunii despre drept. Sunt integrate informații noi despre raționalitate, afectivitate, hermeneutica sau despre demersul științific in drept, cu impact major in privința ințelegerii contemporane a dreptului.