1554367407BA7EE9.png

Cod: 11642

ISBN: 1843-264601901

Editura: Editura Universul Juridic

Data aparitiei: 2019

Colectia:

Pagini: 528

Disponibilitate: in stoc

Revista Romana de Drept Privat nr. 1/2019

Ed. coord. de:Rizoiu Radu

De ce este nevoie de analiza economica a dreptului?


Cand, in 1937, Ronald Coase a publicat articolul sau despre The Nature of the Firm, nu a știut nici ca va caștiga (in 1991) premiul Nobel pentru economie și nici ca va da startul unei intregi linii de gandire in... drept. Economistul britanic dorea doar sa ințeleaga de ce unele persoane prefera sa renunțe la independența lor (in afaceri) pentru a constitui o societate (cu personalitate juridica). Pentru a gasi raspunsul insa, Coase a fost nevoit sa intre pe taramul analizei normative (cum ar trebui sa fie organizat sistemul juridic pentru a raspunde in mod eficient nevoilor sociale). Odata prins gustul, Coase revine (in 1960) cu admirabilul articol despre The Problem of Social Cost, publicat intr-o revista (pe atunci) noua intitulata Journal of Law and Economics și editata de Universitatea din Chicago. In acest text, Coase argumenteaza ca modul de structurare a normelor juridice este oarecum irelevant pentru destinatari, aceștia avand oricand opțiunea incalcarii normei cu asumarea consecințelor. Prin urmare, o anumita forma de protecție juridica poate fi analizata din perspectiva unui cost asociat unei acțiuni urmarite de catre individ. Legile nu sunt altceva decat obstacole care pot fi evitate cu un anumit preț.

Provocarea a fost preluata apoi de catre juriști. In 1972, judecatorul Guido Calabresi și cercetatorul Douglas Melamed au publicat un articol in care construiau pe bazele puse de Coase o noua teorie a normelor juridice (de drept privat): Property Rules, Liability Rules and Inalienability: One View of the Cathedral. Una dintre tezele textului era ca drepturile asupra bunurilor pot fi aparate (din perspectiva juridica) fie prin norme de raspundere (am spune prin intermediul unor drepturi de creanța), fie prin norme de proprietate (am spune prin intermediul unor drepturi reale), fie prin norme de inalienabilitate (am spune prin intermediul unor interdicții ale comerțului juridic). Alegerea intre aceste „tehnici juridice” determina costurile asociate incalcarii normelor. Extrem de interesant, comparand costurile, in multe situații se vadește ca, pentru destinatar, natura dreptului (real sau de creanța) este mai puțin relevanta.

In 1973, judecatorul Richard Posner publica o carte purtand titlul Economic Analysis of Law (ajunsa, intre timp, la a noua ediție), iar peisajul analizei normative de peste Ocean se schimba pentru totdeauna. Dreptul și economia au gasit astfel un teren comun de dezbatere și au inceput sa iși imprumute tehnicile și metodele de analiza. De fapt, aceasta abordare interdisciplinara reface legaturile dintre științele sociale (atat de legate in cadrul filosofiei antice și medievale), punți care fusesera rupte in Iluminism prin incercarea de a separa dreptul de morala și a-l defini ca o știința autonoma. Pozitivismul juridic și-a consumat insa momentul de glorie in perioada interbelica, dar a fost lovit puternic de cele doua extreme care au bantuit secolul al XX-lea: atat nazismul, cat și comunismul au folosit pozitivismul juridic pentru a schimba din temelii valorile umaniste. Dincolo de redescoperirea dreptului natural (intreaga filosofie din spatele protecției drepturilor omului), (re)incadrarea dreptului in cadrul sistemului științelor sociale a fost o alta abordare de redefinire a valorilor juridice.

In acest context, mariajul dintre drept și economie a fost unul natural. Faptul ca analiza a pornit din Statele Unite ale Americii (leaganul utilitarismului benthamian) nu este o coincidența. Odata cu Planul Marshall (in Europa Occidentala) și caderea Zidului Berlinului (in Europa Centrala), valorile utilitariste s-au raspandit și pe vechiul continent. Chiar și Franța, la cumpana mileniilor, a preluat acest tip de analiza sub bagheta președintelui Casației franceze de la acea vreme, Guy Canivet. Influența a fost așa de vizibila, incat au existat și reacții vehemente de respingere, Michel Grimaldi conducand un contraatac prin intermediul Asociației Henri Capitant. Cert este ca, dupa 2000, analiza economica nu mai poate fi ignorata nici pe Continent. Sa nu uitam ca art. 135 din Constituția Romaniei instituie principiul organizarii economice pe tiparul economiei de piața liberale. In acest context, analiza normelor juridice (și) prin lentila economiei nu mai este un capriciu.

In cadrul acestui numar din RRDP, am incercat sa colectam o serie de texte scrise de autori romani care analizeaza anumite zone ale dreptului (și) prin prisma efectelor economice produse. Analiza economica este mai mult decat o simpla forma de justificare a adoptarii unei anumite soluții normative. Ea devine din ce in ce mai utila in aplicarea concreta a legii, prin instrumentele pe care le ofera interpretului pentru a gasi soluția justa in noianul de reglementari (uneori) contradictorii. Cititorul va regasi aici atat viziuni sistemice (despre moralitatea analizei economice, despre ficțiuni juridice lipsite de rațiune economica in dreptul societar, despre modul cum dreptul fiscal imbina la nivel normativ dreptul și economia, chiar și despre cum interesul public poate fi analizat prin prisma economica), cat și analize punctuale (riscul in contractele publice, dolul prin reticența, costul de oportunitate al neexecutarii, compensația, tratamentul creanțelor in insolvența, leziunea, protecția consumatorului, creditul camataresc, facilitatea de credit, executarea silita a creditului bancar sau semnatura electronica).
Lectura placuta!

Coordonatorul volumului

Despre autor

Picture

Rizoiu Radu

Educaţie şi formare profesională: S a născut la data de 27 noiembrie 1974, la Piteşti. În anul 1997 a absolvit cursurile de licenţă ale Facultăţii de Drept a Universităţii din...

Detalii >

Carti din aceeasi colectie

PARTENERI UNIVERSUL JURIDIC

VA RECOMANDAM

museum
EVOGPS
museum
casadetraduceri