Inteligenta artificiala, dreptul penal si sistemul de justitie penala. Amintiri despre viitor

Autor:

Lucrarea ”Inteligența Artificiala, dreptul penal și sistemul de justiție penala. Amintiri despre viitor” reprezinta o noutate absoluta in planul doctrinei juridice romane, o carte eveniment. Autoarea abordeaza curajos un subiect modern, de maxima actualitate – contingența Inteligenței Artificiale cu dreptul penal și cu justiția penala, asociind in demersul sau de cercetare doua elemente aparent ireconciliabile: pe de o parte, Inteligența Artificiala – acest instrument universal, aflat in plina ascensiune, care este zugravit de IT-iști drept soluția tuturor problemelor și sarcinilor sociale, un fel de Piatra Filosofala a viitorului – și dreptul penal și sistemul de justiție penala, pe de alta parte – doua ”bastioane” stravechi ce se lasa cu greu cucerite de futuriștii inarmați cu algoritmi și calculatoare.

Studiul abordeaza majoritatea problemelor legate de tripla posibila valența a Inteligenței Artificiale in conexiunile sale cu contingentul justiției și al juridicului penal: Inteligența Artificiala ca posibil subiect de drept penal, Inteligența Artificiala ca mijloc de comitere a infracțiunii și Inteligența Artificiala ca instrument de realizare a justiției penale.

Lucrarea este imparțita pe șase capitole precedate de o parte introductiva de contextualizare, in care este prezentata dimensiunea actuala a fenomenului Inteligenței Artificiale in planul relațiilor sociale. In primul capitol – Ce este Inteligența Artificiala? – este prezentata evoluția Inteligenței Artificiale, este definita Inteligența Artificiala și sunt prezentate sistemele de Inteligența Artificiala, tipurile acesteia, algoritmi și tipuri de invațare automata. Informațiile extrem de tehnice sunt prezentate de o maniera simpla și comprehensiva, fapt care face ca și cititorii neinițiați in tainele IT sa ințeleaga ce este și cum funcționeaza Inteligența Artificiala. In capitolul al doilea – Inteligența Artificiala și Dreptul penal – autoarea pleaca de la curentul doctrinar inițiat de Gabriel Hallevy, profesorul israelian de drept penal, ale carui lucrari in domeniul Inteligenței artificiale și dreptului penal sunt cunoscute la nivel mondial. Se incearca astfel o anticipare a posibilitații recunoașterii Inteligenței Artificiale ca subiect de drept penal prin identificarea argumentelor etice și legale care ar putea permite acordarea personalitații juridice agenților artificiali.

Capitolul al treilea – Inteligența artificiala și sistemul de justiție penala – este dedicat prezentarii și analizei instrumentelor de Inteligența Artificiala in sistemul de justiție penala: utilizarea instrumentelor de evaluare a riscului penal, utilizarea Inteligenței Artificiale in investigația criminalistica (chatbotul Sweetie și alte instrumente de detectare a criminalitații), utilizarea instrumentelor de Inteligența Artificiala in managementul riscului penal, fiind prezentate și riscurile utilizarii acestora precum și compatibilitatea lor cu principiile care guverneaza procesul penal modern.

Capitolul al patrulea – Justiția electronica – este dedicat prezentarii și explicarii conceptului de justiție electronica, autoarea preocupandu-se in premiera in Romania de delimitarea sensului unor termeni precum justiția telematica, justiția digitalizata, justiția informatica și justiția electronica. Sunt prezentate, de asemenea, și incercarile de digitalizare a sistemului judiciar roman (semnatira electronica și dosarul electronic). In capitolul al cincilea – Inteligența Artificiala: pilula efervescenței strategiilor de dezvoltare internaționale și europene – autoarea analizeaza cele mai importante inițiative privind digitalizarea la nivel internațional și european.

Ultimul capitol este destinat concluziilor și predicțiilor: viața de zi cu zi este influențata dramatic și constant de catre IA: de la utilizarea programelor GPS, la alegerea restaurantului, de la obținerea de informații cu privire la prognoza meteo, la evaluarea starii de sanatate și, iata, la detectarea criminalitații; exista o cerere constanta pentru decizii mai bune și mai rapide și pentru obiectivitatea absoluta a acestora; in același timp trebuie sa fim conștienți ca utilizarea in exces a Inteligenței Artificiale va determina o reducere a capacitații noastre de a lua decizii, o slabire a raționamentului logic, deoarece Inteligența Artificiala va analiza logic o situația problematica in locul agentului uman și ii va furniza rapid soluția; pe termen lung, utilizarea Inteligenței Artificiale va determina și schimbarea modului in care agenții umani vor aborda și indeplini diferite sarcini; nu in ultimul rand, trebuie sa acceptam in aceasta faza ca singurii actori responsabili pentru construirea, utilizarea, monitorizarea sau abuzul de AI suntem noi, oamenii. Este evident ca a sosit momentul sa ne adaptam atat viața, cat și cadrul legislativ pentru a fi la curent cu tehnologia, trebuie sa gasim cele mai bune soluții legale pentru a raspunde corect la orice vatamare sau periclitare a valorilor sociale care poate aparea in coexistența noastra cu AI.

Este evident ca momentul in care vor fi introduse noi secțiuni in Codul penal și Codul de procedura penala al statelor, dedicate raspunderii penale a Inteligenței Artificiale sau a procedurilor ce trebuie parcurse pentru urmarirea penala a Inteligenței Artificiale, este inca departe, insa un lucru este cert: aceste discuții nu mai sunt demult de domeniul science-fiction, ele facand parte din realitatea noastra sociala și juridica.