Drepturile femeii in dreptul international - Continut juridic si influente culturale -

Autor:

Conștientizand relevanța practicilor culturale pentru afirmarea identitații colective a statelor națiune și importanța egalitații și nediscriminarii pentru afirmarea cerințelor societaților democratice, in prezenta lucrare, ne propunem observarea posibilitații de atingere a echilibrului intre cele doua elemente. Egalitatea și nediscriminarea reprezinta contextul ideal pentru dezvoltarea cadrului juridic de promovare și protecție a drepturilor femeilor insa, in ipoteza in care includem in analiza factorul cultural, contextul se relativizeaza. Provocarea fundamentala adresata societații moderne este aceea de a cauta instrumentele adecvate pentru valorizarea culturii și tradiției in sensul dezvoltarii și consolidarii discursului drepturilor omului, cu accente speciale asupra egalitații de gen.

                                                                                                                        Autoarea

Maria-Beatrice Berna este una dintre cele mai profunde și prolifice reprezentante ale tinerei generații de cercetatori, oricum destul de restransa la nivel autohton, in materia drepturilor omului, fiind de remarcat, in acest sens, zecile de articole de specialitate, precum și monografiile a carei autoare sau coautoare este. In aceasta lucrare, ea reușește  sa structureze o teorie proprie articulata  privind  impactul mediului cultural asupra nivelului de protecție a drepturilor omului in general și a drepturilor femeii, in special, cu implicații directe in creșterea gradului de eficacitate a acestora.

Prof. univ. dr. Nicolae VOICULESCU

Membru supleant in Consiliul de Administrație

al Agenției Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA)

Doamna Maria Beatrice Berna realizeaza o analiza științifica aprofundata asupra raportului dintre factorul cultural și protecția juridica a drepturilor femeii pornind de la ipoteza conform careia „exista un raport de condiționare reciproca intre factorul cultural și obținerea egalitații de facto in privința segmentului feminin”.

Autoarea demonstreaza pe parcursul celor șapte capitole ale carții ca deși exista o serie intreaga de reglementari juridice menite sa asigure protecția juridica a drepturilor femeilor, acestea au ca rezultat asigurarea egalitații de jure respectiv a egalitații in drept, permițand ca, in mod concret, sa existe in continuare incalcari in materia drepturilor femeilor. Acestea incalcari sunt „promovate la nivel cultural prin modele de gandire și comportament care susțin starea de subordonare a femeilor in societate”.

Folosind o ampla bibliografie, autoarea arata cum factorul cultural este marginalizat atat in procesul de formulare a inițiativelor legale in materia drepturilor femeilor cat și in procesul jurisprudențial. In aceste procese, comunitațile culturale sunt apreciate ca „circuite sociale inchise ermetic astfel incat sunt anihilate intervențiile autoritaților publice realizate in scopul restaurarii drepturilor și libertaților incalcate”.

Pornind de la aceste considerente se concluzioneaza ca in scopul consolidarii protecției juridice a drepturilor femeilor, este necesar ca factorul cultural sa fie ințeles in sens dinamic astfel incat evoluția sociala de la nivelul comunitaților culturale sa fie corelata cu eliminarea practicilor daunatoare femeilor.

Bogdan Bucatariu